Se știe că terapiile convenționale au dus la rezistența la antibiotice printre agenți patogeni, rezistență la chimioterapie, lipsa de răspuns la medicamente și specificitate slabă.

Aceste manifestări reprezintă o amenințare gravă pentru sănătatea populației umane.

Terapia microbiană depășește aceste dezavantaje ale medicamentelor.

Microbii sunt rezidenți naturali în interiorul organismului care le măresc capacitatea terapeutică. În plus, microbii pot fi modificați genetic pentru îmbunătățirea eficacității și siguranței acestora.

Un microbiom intestinal uman echilibrat are un rol important în întreținerea sănătății, în timp ce disbioza sa ar putea duce la debutul bolii (Ogunrinola, 2020).

Microbii au potențialul de a depăși debutul bolilorprin interacțiunea cu gazda și astfel sunt utile pentru terapeutică (Thaiss, 2017).

Disbioza microbiană (dezechilibrul microbian) este asociată cu majoritatea bolilor umane; sunt acum aplicate diverse strategii pentru refacerea microbiotei pentru managementul eficient al bolii.

 

Cum se implementează terapiile microbiomului?

Terapie aditivă, terapie subtractivă și terapie modulatoare sunt strategii utilizate pentru terapia microbiomului (Figura 1) (Mimee, 2016).

Terapia aditivă include adăugarea de microbi, tulpini sau consorții microbiene, în timp ce terapia subtractivă are ca scop eliminarea agenților patogeni letali cunoscuți pentru apariția boală specifică (Marchesi, 2016).

Terapia modulatoare este pregătită să modifice sau manipularea interacțiunii gazdă-microbiom pentru anumite funcții.

 

Terapia aditivă constă în administrarea de tulpină individuală sau consorțiu microbian pentru a valorifica beneficiile care promovează sănătatea fie ca probiotice, fie prin FMT (transplant de materii fecale) (Marchesi, 2016).

Microbii utilizați în terapia aditivă ar putea fi fie naturali, sau rezultați ai ingineriei genetice (Khorut, 2016).

FMT poate fi considerat un superprobiotic, întrucât microbiota fecală este formată dintr-un consorţiu microbian care are o rețea complexă/mecanism de suport pentru supraviețuirea pe termen lung în cadrul gazdei

 

Terapia de sustragere

Antibioticele au fost folosite în mod tradițional pentru îndepărtarea agenților patogeni nedoriți dar datorită dezvoltării rezistenței la antibiotice în rândul microbilor intestinali, terapii bacteriocine și bacteriofagi sunt utilizate pentru a viza agenți patogeni cu efecte minime asupra celorlalți membri ai microbiomului.

 

Terapia modulatoare

Restaurarea/modularea microbiomului intestinal se poate produce prin diverse: dieta, exercițiile fizice și antibioticele naturale care influențează compoziția microbiomului intestinal (Bhalodi, 2019; Monda, 2017).

Dieta este un element major pentru modificarea microbiomului intestinal: modificarea dietei are un efect mare asupra microbiomului intestinal.

Exercițiul fizic este, de asemenea, asociat cu o stare de sănătate a microbiomului și, în consecință, producția de acizi grași cu lanț scurt (SCFA) (Allen, 2018).

Comportamentul și stilul de viață (somnul, socializarea, stressul) sunt, de asemenea, elemente implicate in modularea microbiomului intestinal.

Fig.1 Algoritm terapeutic al modificărilor de microbiotă intestinală (Yadav, 2021)

 

Bibliografie

  • Allen JM, Mailing LJ, Niemiro GM et al. – Exercise alters gut microbiota composition and function in lean and obese humans. Med Sci Sports Exerc 2018;50:747–57.
  • Bhalodi AA, van Engelen TSR, Virk HS et al. – Impact of antimicrobial therapy on the gut microbiome. J Antimicrob Chemother 2019;74:i6–15.
  • Khoruts A, Sadowsky M – Understanding the mechanisms of faecal microbiota transplantation. Nat Rev Gastroenterol Hepatol 2016;13:508–16.

 

  • Marchesi JR, Adams DH, Fava F et al. – The gut microbiota and host health: a new clinical frontier. Gut 2016;65:330-9
  • Mimee M, Citorik RJ, Lu TK. Microbiome therapeutics – advances and challenges. Adv Drug Deliv Rev 2016;105:44–54.
  • Monda V, Villano I, Messina A et al. – Exercise modifies the gut microbiota with positive health effects. Oxid Med Cell Longev 2017;2017:3831972
  • Ogunrinola GA, Oyewale JO, Oshamika OO et al. – The human microbiome and its impacts on health. Int J Microbiol 2020; 2020:8045646–7.
  • Thaiss CA, Elinav E – The remedy within: will the microbiome fulfill its therapeutic promise? J Mol Med (Berl) 2017;95: 1021–7.
  • Yadav M, Cauhan NS – Microbiome therapeutics: exploring the present scenario and challenges, Gastroenterology Report, Volume 10, 2022, goab046, https://doi.org/10.1093/gastro/goab046