17 Mar 2019

Prostatita (infecția/inflamația prostatei).Sindromul dureros cronic al prostatei

Informații generale

Prostatita este termenul folosit pentru a descrie infectia/ inflamația  prostatei.

 Prostatita acută se referă la infecția prostatei cu debut brusc . De obicei apare asociată cu febră înaltă și poate răspunde bine la tratament antibiotic.

 Prostatita cronică se referă la infecția sau inflamația trenantă la nivelul prostatei.. Această boală este una dintre multele sindroame dureroase cronice, care apar la bărbat, făcând parte dintr-o clasă mai mare ce poartă numele de sindromul cronic dureros pelvin și include: prostatita cronică non-bacteriană, epididimita cronică non-bacteriană și epididimo-orhita non-bacteriană numită și orhialgie (durerea testiculară).

Clasificare

Institutul Naţional al Sănătăţii din S.U.A. a propus o clasificare şi definire a prostatitelor: 

Categorie

Denumire

Caracteristici

I

prostatita acută bacteriană

infecţia acută a prostatei

II

prostatita cronică bacteriană

infecţia cronică a prostatei, 
infecţii recurente ale tractului urinar

III

prostatita cronică abacteriană / sindromul dureros cronic pelvin

dureri (sau disconfort) în zona pelvi-genitală (cu durata de cel puţin 3 luni ) însoţite de tulburări micţionale si / sau sexuale fără obiectivarea infecţiei

III A

Inflamator

leucocitoza în spermă, secreţia prostatică exprimată sau în urina recoltată dupa masajul prostatic

III B

Neinflamator

fără leucocitoză în spermă, secreţia prostatică exprimată sau în urina recoltată după masajul prostatic

VI

prostatita inflamatorie asimptomatică

inflamaţie evidenţiata la puncţia biopsie prostatică/rezectia endoscopica/ în secreţia prostatică exprimată sau în urina recoltată după masajul prostatic, fără manifestări subiective

 
 

Evoluția naturală a prostatitei este apariția intermitentă în timp dar, nu implică un risc pe termen lung a sănătății pacientului. Nu duce la probleme ale rinichilor sau la cancer de prostată. Principalul obiectiv al evaluării este de a confirma aspectele care corespund prostatitei cronice și de a exclude alte cauze posibile ale simptomatologiei. Odată ce diagnosticul este confirmat, principalul obiectiv este controlul simptomatologiei. Elementele cheie în controlul simptomatic includ medicația cu antibiotice(in formele cu germen patogen diagnosticat)antiinflamatoare, alfablocante și restricția direcționată a dietei.

Diagnosticul

Simptomele prostatitei cornice includ dureri la nivelul abdomenului inferior , pelvis și o senzație de disconfort la nivelul testiculelor și în zona rectală. De asemenea,durerea poate fi prezentă în zona dintre scrot și rect. Uneori poate apărea o senzație de disconfort ce apare în acea zonă, în poziția șezut. Deoarece prostata învelește uretra, pot apărea și simptome urinare. Acestea includ urinarea frecventă (nevoia de a urina mai des) și nocturia (nevoia de a urina frecvent în timpul nopții). Senzația de usturime și înțepături pe parcursul urinării pot fi de asemenea prezente.

Examenul fizic începe cu inspecția abdomenului și a zonei inghinale. Apoi se efectuează un examen rectal digital pentru a simți suprafața prostatei. Medicul inseră un deget în zona rectală pentru a simți prostata și a se asigura că nu există ale anormalități, cum ar fi cancerul de prostată. În anumite cazuri prostata va fi masată, ceea ce reprezintă aplicarea unei presiuni ușoare în timpul examinării pentru a exprima lichid prostatic în uretră. Pacientul va fi rugat să urineze după examinare pentru a “spăla” acest lichid cu urină. Aceste probe urinare vor fi inspectate microscopic pentru a confirma prezența celulelor inflamatorii. De obicei,în timpul examinării se va preleva și proba PSA (Antigenul Specific al Prostatei-un test sanguin pentru controlul cancerului de prostată).Se recomanda ca PSA-ul sa se recolteze dupa 4 zile de repaus sexual si inainte de orice manevra asupra prostatei!

Profesorul NICKEL din Canada  a propus o fenotipare a cazurilor respective si tratarea lor in functie de forma clinica sub care se manifeta.

Opțiuni de tratament

Pentru a trata prostatita se folosește o terapie combinată. Elementele cheie ale tratamentului sunt : medicația antibiotica,anti-inflamatoare,alfa-blocante. În plus, poate fi recomandată o dietă specială, ce constă în evitarea mâncărurilor și a băuturilor iritante pentru sistemul urinar(mirodenii,piper,alcool,bauturi acide,testarea la gluten si in general depistarea oricarei forme de intoleranta sau alergie alimentara). Diferite antibiotice sunt disponibile pentru tratarea infecțiilor de la nivelul prostatei.Cele mai folosite antibiotice include: Ciprofloxacin, Levofloxacin şi Doxicilina.  Trebuie însă avut în vedere faptul că folosirea doar a antibioticelor, neînsoțită de terapia mai sus amintită de obicei nu are efect.

În unele cazuri, prostatita este asociată cu spasmul musculaturii de la nivelul colului vezical și al musculaturii pelvine. În acest caz, tratamentul cu medicamente din clasa alfa-blocantelor si relaxantele musculare pot îmbunătăți simptomele. Cele mai folosite alfa-blocante sunt Omnic Tocas ,xatral si  Cardura. Aceste medicamente se administrează de obicei o dată pe zi la culcare. Efecte adverse includ oboseala la 1-2 ore după administrare, congestie nazală și ușoare migrene. Majoritatea pacienților observă o îmbunătățire semnificativă a jetului urinar atunci când sunt tratați cu alfa-blocante.

Pacientul cu fenomene de prostatita este rugat sa complecteze la prezentarea pentru consultatie urmatoarele chestionare:

-jurnal mictional pe 3 zile

-chestionarul IPSS

-chestionarul de prostatita(NIH CP)

-chestionarul de disfuntie sexuala

Deasemenea ,sa aiba asupra sa materialele documente referitoare la diagnosticele si tratamentele urmate.

 

Servicii oferite

  •  Ecografie a vezicii urinare (pentru probleme ale vezicii urinare).
  • Ecografie transrectală si elastografie (pentru probleme ale prostatei)
  • Uroflowmetrie cu măsurarea rezidului urinar (pentru mărirea prostatei și alte probleme ale jetului urinar)
  • Sumar de urină (verificarea prezenței sângelui, infecției etc., în urină )
  • Urocultura
  • spermocultura