Glück G. et al. (2016). Poster prezentat la cel de-al 32-lea Congres al Asociației Române de Urologie ROMURO 2016, București, 8-11 Iunie 2016.

Introducere: Tehnicile de imagistica folosite in detectarea leziunilor prostatice suspecte s-au perfectionat, permitand o biopsiere tintita, ce s-a dovedit de-a lungul timpul a fi superioara punctiei randomizate. Astfel, IRM multiparametric, prin folosirea protocoalelor de tipul T2WI, DCE, DWI are rolul de a aduce informatii privind localizarea, caracterul, volumul, stadializarea si gradul de suspiciune al leziunii neoplazice (scor PI-RADS 1-5). Elastografia transrectala a prostatei are rolui de a masura gradul de elasticitate al tesuturilor si de a depista leziunile suspecte (semnal elastografic hard) in special cu localizare prostatica centrala. Studiul de fata are rolul de a arata superioritatea asocierii elastografiei si a IRM multiparametric in depistarea cancerului de prostata, reducand astfel numărului de puncţii biopsii prostatice (PBP) negative.
Pacienţi şi metodă: Am aplicat un algoritm de indicaţie a PBP pe un numǎr de 19 pacienţi cu suspiciune biochimica de neoplasm prostatic (PSA seric cuprins intre 4 si 35.64 ng/ml) si cu rezultate histopatologice anterioare negative pentru malignitate sau cu atipii celulare ASAP/ HG-PIN. Algoritmul aplicat (anamneza, tuşeul rectal, PSA şi creatinină plasmatică, examen de urină, ecografie urologică) în cazul pacieţilor ce se încadreazǎ în parametrii menţionaţi anterior a pus indicaţia de investigare imagistica – elastografie prostatica si IRM multiparametric pentru depistarea leziunilor suspecte ale prostatei, anterior punctiei biopsice. Punctia a fost realizata folosind protocolul Scattoni.
Rezultate: Studiul realizat a fost efectuat pe un lot de 19 pacienti ce s-au incadrat in criteriile anterior mentionate si au prezentat leziuni suspecte IRM multiparametric si elastografic. Din totalul de 19 pacienti punctionati, leziunile maligne au fost diagnosticate histopatologic in cazul a 12 pacienti (Gleason 6 – 5 pacienti, 7 – 3 pacienti, 8 – 2 pacienti, 9 – 2 pacienti) iar leziuni suspecte (ATYP sau HG-PIN) au fost regasite in cazul a 3 pacienti. In cazul a 4 pacienti rezultatul a fost benign. Descrierea elastografica a leziunii a coincis cu rezultatul histopatologic in cazul a 11 pacienti, similar cu descrierea IRM.
Concluzii: Putem afirma ca rata de detectie a leziunilor neoplazice sau suspecte cu indicatie de rebiopsiere, folosind tehnicile imagistice descrise anterior si protocolul de punctionare Scattori este de 78.9 % in lotul nostru de pacienti. Putem astfel emite ipoteza ca evaluarea elastografica permite detectarea leziunilor prostatice suspecte intr-un procent asemanator cu examinarea mIRM, insa cu un grad mai mare de repetabiltate, minim invaziva, cu disconfort minim si la costuri semnificativ mai scazute.

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2016 - GluckMed by GraphicBIT

Pentru programari sunati la:        0314.156.755